Probabil ca ati auzit in ultimele zile vorbindu-se despre efectele importante pe care semnarea de catre mai multe tari a tratatului ACTA le va aduce in internet. Unii au vorbit despre finalul internetului liber, asa cum il stim, altii au adus in discutie ideea unui pericol iminent la adresa intimitatii cetatenilor. Dezbaterea a adus oameni in strada, amenintari si fapte din partea grupului Anonymus, care a lansat un atac sustinut de tip denial-of-services la adresa mai multor institutii si companii americane. In Polonia, mii de oameni au demonstrat in strada impotriva tratatului. Pentru a lamuri cateva dintre ideile interesante din spatele ACTA, oamenii de la Asociatia pentru Tehnologie si Internet au tradus un document realizat de catre AccessNow.org in colaborare cu EDRi si TACD, care explica pe larg cateva dintre pericolele pe care le implica acest acord pentru oameni si companii. Important de precizat este faptul ca Romania este unul dintre statele semnatare ale acordului. Spre deosebire de noi, Germania, Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia n-au semnat tratatul. Si n-au facut-o pentru ca l-au considerat prea dur. De ce? Potrivit documentului tradus de Asociatia pentru Tehnologie si Internet, “ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acordul, negociat de catre un numar redus de tari, in coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atat din punct de vedere al procesului de elaborare, cat si in ceea ce priveste continutul sau”. Documentul vorbeste despre amenintari la adresa libertatii de exprimare si a accesului la cultura, despre pericole pentru viata privata, obstacole in calea inovarii, efecte negative asupra comertului si multe alte consecinte negative importante ale adoptarii ACTA ca masura de protectie a proprietatii intelectuale in statele semnatare. Ca urmare a acestor efecte, documentul solicita Parlamentului European sa voteze impotriva ACTA in cadrul viitoarei proceduri europene de ratificare a tratatului. Versiunea finala a ACTA este foarte diferita de variantele de lucru initiale, care ar fi fortat statele semnatare sa deconecteze de la internet utilizatorii care ar fi fost prinsi in mod repetat ca pun la dispozitia altor utilizatori continut asupra carora nu aveau drept de autor. Uniunea Europeana a rezistat in trecut presiunilor facute de Statele Unite si a respins aceasta forma a tratatului si ideile care il insoteau, printre care si incriminarea folosirii camerei telefoanelor mobile in salile de cinema. Astazi, insa, Commisia Europeana posteaza pe propriul sau site documente care arata faptul ca este de acord cu ACTA. E de citit, in acest sens, documentul privind “cele 10 mituri despre ACTA”. Pentru cei interesati, versiunea integrala a ACTA poate fi consultata aici . Discutia ramane aprinsa, iar noi promitem sa revenim asupra subiectului, mai ales ca ACTA promite sa ne puna la zid din multe puncte de vedere in viitorul apropiat. Gratie grabei cu care autoritatile romane au semnat tratatul, Romania are toate sansele sa fie inclusa in primul val al cobailor ACTA. Am afisat mai jos vdeoclipul prin care organizatia Anonymous atentioneaza asupra pericolelor ACTA. Comentariile urmatoare aduc completari prezentului articol Buna seara, Articolul contine si opinia mea. Atunci cand vorbesc despre servilism, atunci cand vorbesc despre faptul ca ACTA ne pune la zid, toate aceste lucruri sunt formulate ca o opinie. Dincolo de multe dintre problemele pe care le ridica ACTA, o sa amintesc aici o un singur articol. Art. 27 punctul 4 din textul ACTA. “A Party may provide, in accordance with its laws and regulations, its competent authorities with the authority to order an online service provider to disclose expeditiously to a right holder information sufficient to identify a subscriber whose account was allegedly used for infringement, where that right holder has filed a legally sufficient claim of trademark or copyright or related rights infringement, and where such information is being sought for the purpose of protecting or enforcing those rights.” In traducere, textul ar suna cam asa: “O parte (n.a. semnatara a tratatului) poate oferi, in concordanta cu legislatia si reglementarile nationale, autoritatilor competente autoritatea de a ordona furnizorilor de servicii online sa divulge expeditiv catre detinatorul dreptului (n.a. de autor) informatii suficiente pentru a identifica un abonat al carui cont a fost presupus a fi folosit in incalcarea dreptului de autor, cu conditia ca detinatorul dreptului (n.a. de autor) sa fi depus o plangere suficienta de incalcare a dreptului la marca sau dreptului de autor, iar aceste informatii sunt folosite exclusiv pentru scopul protejarii si punerii in valoare a acelor drepturi”. Traducerea poate fi imbunatatita, cu siguranta, dar ideea interesanta ramane. Furnizorii de servicii de internet (discutabil daca vorbim doar despre furnizorii de internet sau si de intermediari asemeni unui site) vor fi obligati sa monitorizeze permanent actiunile propriilor abonati, pentur ca in cazul in care un detinator de drept de autor face o plangere la o autoritate “competenta”, sa poata furniza detinatorului in cauza date despre abonatii presupusi a incalca niste drepturi. Cu alte cuvinte, e ca si cum posta v-ar deschide toate scrisorile, pentru ca vrea sa fie sigura ca, daca la un moment dat intr-o scrisoare se gaseste o copie xerox neautorizata a unui material cu drept de autor, sa poata sa ii dea detinatorului dreptului de autor datele dumneavoastra de contact. Ce fel de parere poti avea despre o astfel de lege, daca nu una proasta? Si acum exista metode prin care detinatorii dreptului de autor isi pot apara drepturile. Pot merge in instanta, sa convinga judecatorul sa emita o hotarare care sa le dea dreptul sa afle datele de contact ale unei persoane. Asa cum vrea ACTA, judecatorul e eliminat din ecuatie, iar detinatorul dreptului de autor devine un soi de sperietoare generala pentru toti furnizorii de servicii online. Numai bine. Autor: Alin Popescu O explicatie mai pe intelesul… publicului larg e aici: http://www.youtube.com/watch?v=N8Xg_C2YmG0&feature=fvst P.S. nu suportati diacritice? SRSLY? Autor: m0n5t3r Vezi cele 63 comentarii! Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!

Sursa: avocatnet.ro